Ce reprezinta gandurile?

Ne aflăm tot în universul gândurilor şi despicăm firul în patru pentru a descoperi noi taine ale puterii acestora.

Voinţa este regina puterilor minţii. O dată ce ea se manifestă, este prezentă pu­terea raţiunii, a memoriei, a înţelegerii, a conversaţiei, a discriminării, a deducţiei… Un gând susţinut de o voinţă puternică face minuni, dar, atenţie, şi voinţa poate slăbi din cauza viciilor, a plăcerilor. Însă, dacă reuşim să renunţăm la ele, se instalează în noi o pace nebănuită care face să crească puterea voinţei. Numărul dorinţelor stăpânite reprezintă factorul de creştere a acestei puteri, care în ultimă instanţă duce la trăirea extazului.

Câteva minute

În general, oamenii nu ştiu ce înseamnă o gândire corectă. Gânditori adevăraţi sunt foarte puţini în lume. Un om normal gândeşte în timpul unei zile doar câteva minute, restul fiind automatisme. În zilele când programul este diferit de cel normal, cheltuiala energetică pentru adaptare este foarte mare, ceea ce duce la o stare de oboseală accentuată.

Trăim într-o lume a sugestiilor care duce la o modificare permanentă, inconştientă a caracterului uman. Absorbim zilnic sugestiile celor cu care intrăm în contact, pe care apoi le punem în practică. Hainele pe care le îmbrăcăm, comportamentul, mâncarea preferată, toate sunt rezultatul sugestiilor. Aici, o mare importanţă are mass-media, care ne influenţează conştient sau inconştient alegerile prin intermediul reclamelor.

Exemplul următor confirmă acest lucru. Conducerea unei mari firme producătoare de băuturi răcoritoare, din considerente economice, a redus fondurile alocate publicităţii pentru o perioadă de un an. Bilanţul a arătat că încasările au scăzut la jumătate faţă de anul anterior. Apoi au ales să asocieze cu acea băutură imaginea unei vedete şi au constatat că încasările au crescut, ajungând să se dubleze.

Există grupuri de oameni care concep programe speciale, bine puse la punct pentru a influenţa mase întregi de oameni. Din această cauză este bine ca micile alegeri zilnice să fie făcute astfel încât să ne ducă la marile realizări dorite.

Gândirea este de mai multe tipuri: simbolică, instinctivă, impulsivă şi obişnuită. Tot ce se exprimă în cuvinte aparţine gândirii de tip simbolic. Instinctele sunt mai puternice decât simbolurile. Gândurile cu privire la corpul uman, la hrană, băutură etc. sunt create de puterea obişnuinţei. Gândirea simbolică este mai uşor de stăpânit decât cea instinctivă sau intuitivă.

Mintea unui om obişnuit este ocupată simultan de câteva tipuri de gânduri despre afaceri, casă, birou, corp, mâncare, băutură, dar şi ură, răzbunare etc. Dacă ignorăm gândurile rele şi le înlocuim cu altele pozitive, se poate elimina gândirea negativă, puterea gândurilor rele va scădea şi lupta pentru a scăpa de ele va fi foarte uşoară. Astfel, se pot înlocui grijile şi frământările cu starea de bine, tulburările psihicului stresat cu luciditatea, o gândire leneşă cu iniţiativa şi eficienţa etc. Oamenii nu ştiu să găsească fericirea pentru că nu se cunosc pe ei înşişi. Un om poate fi aşa cum crede el că este, aşa cum îl văd cei din jur şi aşa cum este în realitate. Dacă el se evaluează corect, adică aşa cum este în realitate, atunci cei din jur îl văd la fel şi îl plasează corect în societate, acţiunile lui având rezultate bune care îl vor face să fie fericit în viaţă. Dacă autoevaluarea este eronată va fi plasat între cum este în realitate şi cum îl văd cei din jur, astfel acea persoană nu va fi niciodată fericită.

Însă fericirea nu are aceleaşi coordonate pentru toţi, fiecare om având propriile condiţii în care se simte fericit. Nu oricine se simte fericit dacă este numit într-o funcţie înaltă,

într-un domeniu cu totul diferit faţă de cel în care este pregătit. Cum ar fi să-i spunem unui muncitor care iese din schimbul de noapte că de mâine va fi director de bancă? Ar fi debusolat şi poate chiar panicat.

Principii

Dacă cineva doreşte să-şi depăşească condiţia socială, pe lângă pregătirea profesională, trebuie să-şi dezvolte latura spirituală. Acest lucru se face prin stăpânirea propriilor gânduri, ceea ce se poate realiza ţinând cont de câteva principii:

– practicarea unor exerciţii de concentrare despre care am amintit anterior;

– eliminarea din minte a vibraţiilor (gândurilor, acţiunilor) negative şi înlocuirea lor cu cele benefice;

– evitarea gândurilor ce duc la vicii sau degradare fizică şi psihică;

– rarefierea numărului de gânduri prin eliminarea celor nefolositoare, cu această ocazie crescând puterea celorlalte. Dar atenţie că gândurile de care dorim să scăpăm vor încerca să revină pentru a supravieţui, vor încerca să se agaţe de orice, la fel ca un om care este gata să se înece;

– aplicarea metodei lui Napoleon. El spunea că, “atunci când vreau să mă gândesc la lucruri plăcute, închid toate sertarele minţii mele ce conţin lucruri neplăcute. Dacă vreau să dorm, închid orice sertar al minţii mele”;

– când se formează în minte un gând negativ, el nu trebuie păstrat, pentru că “dacă-i dai un deget, îţi ia toată mâna”;

– evidenţierea valorii spirituale. Societatea pedepseşte corpul fizic al individului pentru încălcarea legilor ei, însă divinitatea îl judecă după toate păcatele minţii;

– autoperfecţionarea prin aplicarea filosofiilor tradiţionale orientale. Adevărata yoga urmăreşte dezvoltarea inte­grală a tuturor facultăţilor umane pe o cale raţională. Ea se bazează pe principii etice şi morale pentru eradicarea viciilor şi dezvoltarea virtuţilor. Primul pas se face către disciplinarea naturii lăuntrice, formând un caracter curat şi ferm, practicând zilnic exerciţii fizice şi psihice. Se înlocuiesc astfel vechile obiceiuri cu altele, în concordanţă cu legile armoniei universale. Dar, atenţie, că yoga civilizaţiei asiatice este deosebită de cea a civilizaţiei europene;

– evitarea gândurilor ce privesc defectele altora. Mintea este concepută astfel încât devine una cu obiceiurile la care se gândeşte intens, cel puţin în perioada declanşării acestor gânduri. De exemplu, gândul la viciile şi defectele altora ne impregnează şi ne scufundă în ele. Binele trebuie pus înaintea răului.